| Azi scriu, doar pentru a ma elibera.. o sa scriu mult... sau poate ca nu... habar nu am, nici daca va ajunge un post sau il va manca cosul nu stiu, cum s-a mai intamplat... azi nu reusesc sa ma regasesc... ma caut in mine.. ma caut in propria-mi viata.. nu sunt... lipsesc cu desavarsire... am obosit sa alerg cautandu-ma .. aleg coltul acesta rece si intunecat... ma asez... imi inconjor genunchii cu bratele si privesc...
Am spus ca azi nu ma regasesc?? Pe cine incerc sa pacalesc?! Citisem la cinevazilele trecute ca mediul virtual este cel mai bun loc de a fii tu insuti.. unde, as completa eu, sa poti striga... ASA SUNT EU!!!... nu am nevoie de masca pentru suflet.. pot renunta la conventionalisme, nu sunt obligata sa zambesc daca nu simt.. sunt ani de cand ma caut... poate ca de asta am si obosit...
Am obosit sa mai cred si ca intr-o zi va fi bine... azi vin si recunosc.. nu sunt un om realizat!! Si poate ca daca as bea si ceva as incepe sa plang si ti-as spune ca sunt chiar un ratat.. ratatul vietii mele... un om singur inconjurat de multi oameni... amici, colegi, prieteni... dar eu.. sunt singura... mi-am construit un zid in jurul sufletului... credeam atunci ca ma va proteja, dar nu a fost asa... m-a insingurat... mi-am zugravitatunci si un zambet si dincolo de el nu poate „citi” nimeni... este afisat.. in mod firesc zi de zi.. ora de ora... ai vazut TU (oricare ai fi acel Tu care ma citesti), ai vazut spuneam, oamenii aia care arata de parca ar fi castigat potul cel mare la LOTO??... asa arat eu, zi de zi... sunt un om puternic... duc mult... rezolv orice sarcina si reusesc sa patrund chiar si unde se crede ca nu... dar nu... nu te lasa inselat de zambetul meu, sunt sigura pe mine atunci cand iti vorbesc si te privesc in ochi.. dar cat de singura... da, asta pe care tocmai o citesti, care tocmai tasteaza aceste cuvinte, asta care sta acum in fatza monitorului, cea care tocmai a stins tigarea in scrumiera si careia ii este prea lene sa se ridice sa isi ia si ceva de prins latele ce atarna neglijent...
Priveste-ma atent, citeste-mi spovedania si crede-ma... asta e cea mai proasta versiune a mea!!! De ce versiunea care eram acum 3 ani... a murit.. sau s-a stins.. sau s-a dus dreaq... totul a fost o intamplare?? O neglijenta?? O proasta organizare?? De ce nici macar sa plang nu mai stiu?? De atatia ani nu sunt in stare sa plang, desi este banal de firesc pentru multi dintre oameni... de ce?? Sufletul nu s-a pietrificat... atunci?? Ce ma opreste sa daram zidul?? De ce fug?? De cine??
Azi nu vorbesc cu mine.. ci cu tine.. iarta-ma ca nu am reusit sa ma elimin total.. sunt prea adanci urmele lasate... nu reusesc sa le acopar nici macar cu cuvinte, desi vreau sa le ingrop!!!! De ce iti spun toate astea?? Poate ca in adancul sufletului meu eu inca sper ca vei rezona cu mine... macar putin. Ca vei gasi macar TU raspunsuri pentru mine... ca vei reusi macar TU sa intelegi nisipul miscator si inselator in care m-am adancit cu sau fara buna stiinta... poate ca citindu-ma, vei deveni pentru o clipa mai tolerant, poate ca vei lasa garda jos, asa cum am facut eu azi, acum... poate ca vei renunta la critici si poate chiar la aroganta pe care ai fost nevoit sa o folosesti drept scut intr-o lume ce te sileste sa fii asa!! Pentru ca TU cel ce imi citesti acum randurile... poate daca te-as fi cunoscut vreodata as fi tinut enorm la tine... poate mi-ai fi redat zambetul.. poate chiar sufletul... Oricat de impersonala poate parea o postare pe un forum.. in oceanul asta virtual de identitati, de caractere, de personalitati... azi aleg sa iti scriu TIE, azi aleg sa scriu pentru TINE... si in acelasi timp si pentru mine!!!.. pentru ca pana si ratatii dragul meu au nevoie uneori sa planga pe un umar.. chiar daca nu este decat al lor...
Ma intreb cine esti TU care ai rabdare sa citesti aceste ineptii... cum te percepi?? Ai un scop bine definit in viata?? Ai idealuri?? Ai vise?? Reusesti sa convietuiesti bine cu tine?? Sa fii TU in orice situatie... sa reactionezi asa cum simti?? Oare ce vis ti-a fost zdrobit si tie?? Oare ce vis ti-ai zdrobit singur?? Puteai face mai mult pentru tine?? Eu da prietene... a existat un „ieri” cand aveam tot ce ma implinea... am renuntat... dar stii ce e cel mai trist?? Ca si azi as face la fel!! Doar ca azi nu as mai construi zidul asta... peretii se ingroasa cu fiecare zi ce trece... tot mai mult... aproape imposibil de spart... si simt ca ma sufoc... te surprind cum ma privesti..iti zambesc.. zambetul meu atat de perfect... construit odata cu zidul...
Si stii, azi viata imi ofera oportunitatea de a fisura acest zid.. ezit.. ma tem.. pasul ma sperie... e o noua sansa sau o noua caramida??.. Renunt... „Ce preferi, indoiala sau certitudinea?”, am fost intrebat zilele trecute...Ce este certitudinea?? Eu nu cunosc decat o singura certitudine... zidul meu!!!.... si totusi ezit.. vreau sa ies la aer!!! Si totusi, renunt... raman in coltul asta asezata cu mainile inconjurand genunchii si aleg iar zidul meu rece... si zambetul meu...
Dar TU... TU nu renunta... poate ca asta m-a motivat azi sa-ti scriu TIE... fa tot ce crezi ca ti-ar aduce zambetul din suflet... eu l-am avut, il stiu si imi este tare dor de el... imi este tare dor de mine asa cum eram!!! Nu lasa pe nimeni sa-ti arunce visul oricare ar fi el... la gunoi... este al tau, nu-l lasa sa-l faca ghemotoc si PAC cu el la cos!!! Ai idee cum arata groapa de gunoi a visurilor omenesti?? E IMENSA!!! As vrea sa ti-o arat ca sa intelegi de ce tin la visul tau... de ce nu vreau sa il gasesc niciodata prin universul viselor ruinate, pierdute, ratacite, aruncate, sfaramate...
Ma apropii de tine doar pentru a putea sa iti soptesc.. sa nu ne auda nimeni, oamenii rai ce te-ar putea face sa renunti... pastreaza-ti visul si lupta pentru el!!! Nu serviciul, nu banii te implinesc!!! Crede-ma!!! Astea le am!!! Sunt doar un refugiu!! Prietenii si familia te iubesc...iti sunt sprijin, dar uite a venit seara si odata cu ea timpul sa plece spre casele lor, spre vietile lor... si ramai TU!!! TU si patul tau gol!!! Sau si mai rau, cu cineva in el care te obliga sa-ti fii dorit un pat gol...
Iti aduci aminte ca mai sus era un paragraf in care iti spuneam ca versiunea de acum a mea e cea mai proasta?? Ti-am spus asta cu un scop... am vrut sa te avertizez ca nu sunt cea mai in masura persoana care sa iti vorbeasca despre realizari, vise si impliniri... si ca nici nu incerc sa iti bag pe gat sloganuri gen „Cand iti doresti ceva cu adevarat, tot Universul conspira pentru indeplinirea visului tau””... eu cred doar in intamplari frumoase si-n clipa de care trebuie sa stii sa profiti...
Nu am baut strop de alcool de 8 sau 9 ani... poate mai mult... dar as bea un pahar cu vin alb in seara asta...
Dar renunt si la vin... ma duc sa dorm.. maine o noua zi...dimineata odata cu fardul imi voi asterne zambetul... si nimeni nu va citii dincolo de el... pentru ca zidul este cu mine... il voi purta cu mine..
Nu-mi raspunde, nu spune nimic... ci gandeste-te doar la visul tau si de ai pus vreo caramida cu gandul sa iti construiesti un zid... renunta, pana nu e prea tarziu... zambeste cu sufletul... pentru ca nimeni nu iti poate face mai mult rau decat TU... doar gandeste-te... atat... nu-mi raspunde...
|
