| Facera lumii si Muntii Retezat
Pentru greci, pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe pamant (Homer, Ephor, Eschil) ba chiar sfinti (Dionisiu din Halicarnas) sau divini (Homer). Ei se aflau in Crecia inca dinaintea celor doua potopuri, unul petrecut pe vreamea regelui Ogyges, celalalt pe vremea lui Deucalion, ambele inainte de Noe. Ba, mai mult, ei traisera inaintea de aparitia Lunii pe cer.
Primul om nascut pe pamant se numea Pelasg si era un exemplar deosebit din toate punctele de vedere, care i-a civilizat pe salbaticii care existau deja inaintea lui. Poetul Asini si Pausanias spun ca Pelasg s-a nascut din pamantul cel negru pe culmile inalte ale muntilor. Cu el s-a inceput speta de oameni muncitori.
Alta personalitate pelasga a fost Prometeu care era fiul lui Iapet, mama fiindu-i Geea. si el i-a civilizat pe bastinasi, printre altele invatandu-i sa extraga minereuri si aurul. Pelasgii se aflau si in Creta cu numele de Corgbanti si Dactili.
Plasgii au creat divinitatiile si cultul lor, dar si influenta li sa extins peste toata Europa. Dodona era centru religios Pelasg unde era adorat Joe. Atena a fost infiintata de pelasgi, Macedonia era pelasga ca si Illiria.
Insula Lemnos era inchinata lui Velean. Insula Delos se numise inainte Pelasgia ca si insula Lesbos. Ionia pe coasta Asiei mici era pelasga cu orase ca Efes si Mi let. Miletul, de unde era Thales si Herateu, facea comert cu Dunarea de jos. Eloii aveau Troia care fusese ridicata de Apollo si de Neptun. Lidienii, din care o ramura tursenii ajunsesra, erau pelasgi veniti de la Dunare. Lycaon era fiul lui Pelasg. Rezulta ca numele acestui popor, a carui existenta nu este contestata de nimeni venea de la marele lor rege numit Pelasg, care a fost o persoana fizica si nu un concept.
Pelasgii si populatiile componente dar cu nume diferite in timp si spatiu ca: hiperborei, arimi, ramani, sciti (vechi), geti, valahi, ocupau o suprafata foarte mare a Europei a carui centru de greutate era spatiul carpato-danubiano-pontic, spatiul stabilit de arheologii contemporani (vezi Marija Gimbatos) pe baza unor probe materiale care nu se gasesc decat in aceasta parte de rasarit a Europei.
Confuzia de identitate intre pelasgi si hiperborei fiind cea mai facila insistam asupra intaietatii primilor bazandu-ne si pe cronicarul Pindar (sec V i.H.) care in „Olimpicele” III 28 spune ca Hiperboreu era fiul lui Pelasg. Despre hiperborei exista prea multe surse clasice (Diodor Siculus, Pomponius Mela, Pausanias, Pindar, Strabo, etc) care atesta prezenta lor la nordul Dunarii, ca si Pelasgii. Mai precis este Clemens din Alexandria care in Stamateis IV, 213 spune ca Zamolxis era Hiperboreean.
Pamantul negru mentionat de Pausanias este evident ca se afla la nord de Dunare (cel din Basarabia este celebru si astazi) din care cauza pana nu de mult tara noastra era considerata granarul Europei. Exploatarea minereurilor si a aurului (vezi Baia de Fier, Baia de Arama, si muntii Apuseni) Prometeu nu putea s- o faca decat tot pe acest teritoriu, deoarece aur in Europa nu se mai gasea decat in Spania. Argumente de localizarea centrului arealului pelasg sunt inca numeroase dar evidenta este atat de clara incat nu mai trebuie subliniata. Precizarea in timp a fenomenului pelasg este mai dificila intrucat reperul dat de cele doua potopuri este foarte labil. in Geneza 9 si 10 se arata ca primul intre cei trei fii ai lui Noe a fost SEM. Urmasii acestuia au fost: Elam, Asur, Arpacsad, Lud si Aram. Din Arpcsad urmasii sunt selah, Eber, Ioctan si Peleg, si asa mai departe. Ne oprim la acesta pentru ca : „in zilele lui s-a impartit pamantul, cuvantul insusi insemnand impartire”. Dar, inca mai mult, Peleg prea seamana cu Peleaga Varful de 2509 m., cel mai inalt al muntilor Retezat si ne reamintim ca
Asin si Pausanias au scris ca Pelasg s-a nascut pe culmi le inalte ale muntilor.
Revenind la Geneza se mai poate adauga ca lui Eber i s-a nascut Peleg cand avea 34 de ani si ca la randul lui acesta a devenit tata la 31 de ani fiul sau fiind Reu. Peleg a trait 239 ani, de altfel ca si Reu.
Dupa cronologia traditionala sau mistica bazata pe miscarea Soarelui si a Terrei pe ecliptica, Nostradamus si Tritheme considera ca: Sem a trait 600 de ani din care 98 inaintea Potopului
Arpacsad a trait 438 ani, nascandu-se in anul 2 dupa potop. selah a trait 433 ani, nascandu-se in anul 37 d.P. Peleg a trait intre anii 101-340 d.P. Reu a trait intre anii 131-370 d.P. Aceeasi cronologie considera ca de la Adam la Noe s-au scurs 8608 ani, 4304 de la Noe la Abraham, 2152 de la Abraham la Issus Hristos.
Perioada de la Noe la Abraham de 4304 ani corespunde la doua perioade zodiacale in care s-a aflat Omenirea, respectiv in Gemeni si Taur. Dupa teoria ciclurilor vietii pe Terra, fiecare din acestea s-a terminat cu mari convulsiuni care conduc la pieirea omenirii respective, cu cateva exceptii caci o continuitate a existat si va exista. inaintea ciclului in care ne aflam acum, omenirea inceputa de la Adam a fost distrusa prin Foc pe vremea cand se trecea din Zodia Scorpionului in Balanta. Ciclul de viata urmator a corespuns zodiilor Balanta, Fecioara, Leu si Rac si a fost distrusa prin Apa, respectiv Potop. Fixarea in timp tinand seama de mersul soarelui pe ecliptica a acestor perioade se poate face stiind ca omenirea se afla intr-un semn zodiacal timp de 2152 ani.
Ciclul in care ne aflam si care cuprinde zodiile: Gemeni, Taur, Berbec si Pesti se va incheia in anul 2137 elementul distrugator fiind la data aceea Aerul. tinand seama de cele de mai de sus, inseamna ca inceputul actualului ciclu respectiv potpul lui Noe a avut loc pe la anul 6471 i.H. si ca deci Pelasg, cel care ne intereseaza pe noi, a trait intre anii 6370 si circa 6131 i.H., ceea ce nu inseamna ca populatia care, de atunci s-a numit pelasgi nu era mult mai veche. in continuare sa incercam a vedea daca Pelasg-Pelega nu
este o apropiere de nume cu totul intamplatoare.
Despre masivul Retezat s-a spus ca este un superlativ printre muntii nostri detinand un numar mare de recorduri printre care foarte interesant este cel al numarului de lacuri alpine sau tauri care, pe langa frumusetea pe care o creaza, ascund aspecte tainice. Superlativul Retezatului se refera si la abundenta si varietatea unor manifestari insolite, unele dintre ele apartinand Etnografiei (vezi Solomonasii) dar altele la fel de exotice sunt de domeniul Parapsihologiei. Din noianul acestora este suficient de a prezenta unul singur care este foarte aproape de zilele noastre si poate fi certificat de numerosi oameni care pot fi contactati. Iata despre ce relateaza textual un mare cunoscator al Retezatului, salvamontistul Martin Domokos: „intunerecul noptii de 4 august (1991) ne-a prins pe munte, insotind un grup de turisti de la cabana Pietrile spre lacul Bucura. Eram impreuna cu colegul meu George Resiga si Ioja Petru, Edith, o tanara din Lupeni, impreuna cu doi prieteni, era inaintea grupului nostru.
Luasera un avans de aproape un kilometru. Mergeam cu totii spre baza Salvamont de la Bucura ducand de la Pietrile (cabana) proviziile necesare urmatoarelor zile. Pe la ora 224 5 – 230 5 , ajunsi la baza Curmaturii Bucura am deslusit primele semne. Grupul Edithei lea vazut si mai devreme asemuindu-le cu efectele unei lanterne si a ramas pe loc in asteptarea noastra, crezand ca ori ei au gresit drumul, ori noi ne-am ratacit .... La baza Curmaturii ne-am regrupat. Din acel loc am vazut o lumina, prima venind dinspre valea Rea. Era roscata si semana cu cea a unei lanterne avand bateriile descarcate.
Am crezut ca este vorba de cineva ratacit printre stanci. Crezand ca are nevoie de ajutor am inceput sa strigam si sa semnalizam cu lanternele noastre. Nu ne-a raspuns nimeni. Dupa foarte putin timp lumina a inceput sa se apropie puternic de noi. Dupa viteza ei de inaintare am dedus ca nu poate fi vorba de un turist. Propagarea lina a luminii nu se putea realiza decat in aer, caci la sol pe traseul ei erau grohotisuri deosebit de mari. Sesizand apropierea rapida a luminii Edith a inceput sa strige: „Hai sa fugim!” Nu aveam nici un dubiu ca in fata noastra erau vedenii. Reactia celorlalti era instantanee si identica. Zaream toti acelasi fenomen... Distanta care separa grupul nostru de lumina rosie era de cativa zeci de metri. Acolo ea a stationat putin apoi s-a intors de unde pornise initial.
Speriati dar si curiosi fiind, am inceput din nou urcusul. Curand dinspre Valea Rea am zarit o alta lumina. De data aceasta era intens alba, vie si puternica. Apoi, continuand a urca, a aparut o
a treia lumina albastra, pal spre gri-alb. Ajungand la Curmatura Bucurii in fata noastra se desfasura un pachet intreg de lumini, o mare multitudine cuprinzand cele mai diferite culori: verde-albastrui,
care era predominanta, galben-rosietic, roz. Puzderia asta de lumini a luat mai intai forma unui cilindru al carui contur era marcat prin dispunerea ordonata a luminilor. Dupa doua-trei secunde, instantaneu cilindrul s-a transformat in paralelipiped avand muchiile toate luminate.
Apoi totul a devenit o inima uriasa conturata si ea luminos. si dintr-o data, o alta multime de lumini, aparute tot nu stiu de unde, care au format ceva care semana cu un oras. Era o imagine asemanatoare aceleia vazuta intr-un zbor aviatic de noapte la joasa inaltime, deasupra unei asezari careia ii descifrezi strazi, intersectii...” Folosind un binoclu eroii intamplarii au deslusit forma unui disc cu un hublou fluorescent cu margini metalice. Cate lumini, atatea hublouri.
in momentul cand prin statia radio au fost contactati cei din baza Salvamont ca sa urce sa vada si ei minunea luminile si-au schimbat configuratia, acum aparand ca o rampa de lansare vazuta din profil. Adunandu-se toate, aceste lumini s-au transformat intr-un glob ovoidal cu diametrul de cativa zeci de metri, care s-a ridicat pe verticala, concomitent cu sporirea luminozitatii interne. Imediat, apoi tot spatiul aerian s-a umplut brusc de ceata deasa impenetrabila.
intamplarea senzationala relatata de dl. Martin Domokos, si care a durat 13 minute a fost consemnata si publicata de ziarista Constanta Corpade de la ziarul Adevarul, dar nu s-a bucurat de o recunoastere a raritatii ei pe plan national si chiar mondial. Singura persoana care a manifestat un interes corespunzator evenimentului a fost d-na Mihaela Muraru Mandra, care in luna octombrie s-a deplasat la fata locului in fruntea unei echipe de cercetatori de la revista Spring si a cules date certe inclusiv de la Martin Domokos.
Se mai poate preciza fata de relatarea publicata de Constanta Corpade ca grupul era format din 7 persoane si ca luminile zburau nu numai rectiliniu ci si in zig-zag. De asemenea, ca cilindrul care apoi s-a transformat in inima a aparut in partea de sus dreapta a Vaii Rele. Ing. Florin Gheorghita in cartile sale, ultima fiind „Revenirea Zeilor” publicata la ed. Obiectiv - Craiova, arata ca asemenea sfere luminoase nu sunt nave spatiale ci structuri plasmatice radiante si inteligente care isi pot modifica culoarea si pozitia reciproca, cand sunt mai multe. Alan Watts in „Vizitatorii”, editura Lucman, arata ca asemenea structuri sunt raspandite la inceputul spectacolului aerian si colectate la sfarsitul lui de mari nave cosmice mama, pe care el le-a numit Leviatan, gandindu-se la monstrul din mitologie.
Spectacolul vazut de pe soseaua Bucurei se incadreaza in ideile de mai sus, dar prin complexitatea lui este deocamdata probabil unic in literatura de specialitate. in privinta datei cand el s-a produs, Jaques Vallée, in cartea „Provocare pentru stiinta” (1967) – arata ca aparitia fenomenelor de tip O.Z.N. (prin obiecte intelegandu-se si sferele plasmatice inteligente) se produce in valuri si ca in Franta in anul 1954 a fost in aceeasi luna, august. Este insa de mentionat ca in anul urmator 1992 niste salvamontisti au mai vazut tot pe Valea Rea lumini globulare de culoare rosii, galbene si verzi.
Din punct de vedere astrologic pozitiile astrilor la ora respectiva alcatuiau un cer de nastere al evenimentului foarte interesant, adica:
- Soarele si inca patru planete se inghesuiau intr-un sector de 250 care se suprapune peste Leu si Fecioara;
- Nodul Nord al Lunii si doua planete grele se inghesuiau pe un sector de 80 in Capricorn;
- Saturn tocmai trecea la fix peste mi jlocul Cerului in timp ce Luna facea acelasi lucru dar peste ascendent.
Vom trece peste aspectele O.Z.N.-iste si astrologice, care fiecare ar putea fi trasate separat, pentru a evidentia un alt eveniment colateral deosebit.
Este vorba de tragedia aviatica din ziua de 13 august 1991 ora 235 5 sau dupa o alta apreciere, la data de 14 august ora 003 0 , cand un avion Ilyusin 18 s-a ciocnit de o stanca in zona varfului Buta, toti cei 9 membrii ai echipajului decedand. Avionul decolase din Bucuresti si urma sa aterizeze la Timisoara. Concluzia anchetei instituite a fost ca echipajul a pierdut involuntar si total orientarea abatandu-se in mod inexplicabil de la traseul normal cu circa 20 de Km. in plan orizontal si neapreciind bine inaltimea in plan vertical. Starea tehnica a avionului era buna, cerul era senin, experienta de pilotare a echipajului foarte mare ca si cunoasterea traseului strabatut anterior de mai multe ori. Nu este greu de observat ca ar exista posibilitatea ca sa se propuna o corelatie intre cele doua evenimente, respectiv spectacolul holografic din Valea Rea si accidentul de avion din zona Vf. Buta, distanta dintre acesta si Curmatura Bucurii in linie dreapta nefiind decat de cca. 5 Km.
Mai intai este intervalul strans de ore 230 0 -235 5 , cand apar ambele evenimente, oricum in preajma imediata a miezului noptii.
Urmeaza intervalul de numai 9 zile si distanta redusa. Se pare ca acest interval de 9 zile are o semnificatie oarecare. La 24 iunie 1947 pilotul particular Kenneth Arnold, fiind in zbor, a observat noua obiecte in forma de discuri stralucind in lumina soarelui deasupra muntelui Rainier in U.S.A.. Evenimentul respectiv a deschis epoca ozenologiei moderne si implicit un nou capitol in istoria Pamantului. Peste noua zile, la 3 iulie 1947 a avut loc prabusirea celebra de la Roswell.
Dereglarea aparatului de bord a avionului IL-18 singura explicatie plauzibila a devierii traseului nu poate fi decat de natura electromagnetica. Este bine dovedit ca in prezenta unor O.Z.N.-uri se produc perturbatii in aparatura electronica a automobilelor si conduc chiar la pene de curent pe suprafete mari in retetele de curent electric. in seara zilei de 9 noiembrie 1965, de exemplu niste globuri rosietice au fost vazute deasupra centralei electrice Clay (care foloseste caderea cascadei Niagara) producand o mare pana de curent care a afectat o suprafata de 128.000 km2 ce acopera cele mai dens populate regiuni ale estului U.S.A. inclusiv orasul New York. Analiza ar putea continua dar ar parasi firul studiului care este diri jat in alta directie.
in deschiderea spectacolului holografic la care a asistat echipa condusa de Martin Domokos in ziua de 4 august 1991 se poate constata frecventa aparitie a factorului Valea Rea. Dintre vaile nordice ale muntilor Retezat, cea denumita Rea este cea mai salbatica si greu de parcurs din cauza treptelor glaciare si a cascadelor formate implicit. Caldarea cea mai de sus se afla la cota 2120 m si in ea se gasesc 7 lacuri. Valea se termina in partea superioara sub seaua Zanoagele Galesului 2270 m.
Bazinul ingust al Vaii Rele este limitat la Vest de Creasta (culmea) Pietrile si la Est de Creasta Valea Rea al carui varf cu acelasi nume are cota 2311 m. Cu toata frumusetea ei salbatica, martiana, Valea Rea a fost ocolita si de ciobani si de catre turisti. Primii acuzau unele dispozitii neexplicabile la animale si chiar la oameni si o senzatie nedefinita, neplacuta. Turistii, desi aveau in apropiere pe latura vestica a bazinului Cabana Pietrile si refugiul Gentiana, nu beneficiau pana acum circa 10 ani de un traseu turistic care de abia atunci a aparut cu insemnul triunghi galben.
Nici cabana Pietrile (cota 1480) nu a scapat de ciudatenii. Dupa ce initial fusese canton silvic la 1 august 1933 a devenit cabana inaugurata oficial si cu oarecare fast. Dar nu a trecut mult si in noiembrie 1935, din senin, cabana a ars pana la temelie. A fost probabil cel mai violent incendiu al unei cabane din munitii nostri.
Amplasamentul ei a fost pastrat si o noua cabana Pietrile a fost inaugurata la 15 august 1937.
Acelasi Martin Domokos a declarat ca cineva vazuse o lumina globulara portocalie care se deplasa pe creasta muntelui Stanisoara, plecand de la cabana Pietrile. O alta lumina galbena fusese vazuta zig-zagand chiar pe platoul din fata cabanei, semnalarile fiind la date diferite.
Fata de cele aratate apare evident ca in aceasta microzona a Retezatului si a Carpatilor Meridionali in ansamblul lor se intampla ceva nebanuit, ceva care intr-o exprimare stiintifica sar putea numi: anomalie neprevizibila a fortei gravimetrice sau concentrare de campuri electrostatice si forte electromagnetice, sau toate la un loc, plus inca ceva nedescoperit. Referirea la Carpatii Meridionali in ansambul lor a fost facuta pentru ca parapsihologul american David Lean in publicatia „Paranormal Bulletin” sustine ca aceasta ramura a muntilor nostri corespunde, pe globul Terrei, opusului Triunghiului Bermudelor. Se stie ca toponimele exprima in general o situatie reala
constatata de a lungul multor generatii. Valea au denumit-o Rea pentru ca ciobanii efectiv au fost incomodati de unele intamplari pe care nu le intelegeau.
Un rol deosebit in profilul hermeneutic al Vaii Rele il au lacurile (taurile) deja mentionate. Dintre acestea cel mai mare este lacul Valea Rea I care se afla la cota 2190, de forma ovala avand: l=135m, bma x =85m, hma x 4,0m si S= 0,80 ha. Celelalte lacuri au adancime de sub 1,00 metrii, unele din ele chiar secand in cursul verii. Apa acestor lacuri de munte apare cu nuante de rosu din culoarea pietrelor de pe maluri. Se mai poate spune despre aceste lacuri ca sunt ochii albastrii cu care Terra priveste cerul, stelele si soarele dar si ca ele sunt ochii prin care intelepciunea Cosmosului patrunde in Terra, deci ca ele sunt porti de trecere in alte dimensiuni (Portaluri, in literatura de specialitate). Suprafetele de apa lucii ca si cristalele ajuta la stabilizarea constiintei, cu atat mai mult cele de la mare inaltime si in special acelea din Retezat, unde si farmecul luminii irizate si reflectate din peretii de piatra si blocurile oxidate de pe maluri, este in anumite momente coplesitor.
Stand langa un asemenea lac macar doua zile devii mai puternic mai intelept, mai limpede. Acolo afla fiecare cine este si intelege ce-i spune Cerul dar si Pamantul. Aceasta hermeneutica a lacurilor alpine fusese inteleasa de stramosii nostri care inca in sec. XVI faceau nedei in preajma lor din care cea mai celebra era cea de la lacul Bucura (in preajma caruia s-a desfasurat spectacolul holografic aerian din noaptea de 4 august 1991). Nedeile mari de la Bucura se faceau in anii bisecti si durau trei zile. in ziua a doua se facea marea hora in jurul lacului care are un perimetru de circa 1420 m. ceea ce arata numarul mare de participanti care veneau la aceasta cota de 2040 m, cat are cota lacului de pe un areal de colectare extins. Hora incepea pe 22 iunie. in ziua de 23 iunie, prima zi de scadere a duratei luminii, hora se invartea in permanenta toata ziua, in jurul orei 21 cand soarele apunand spre muntii tarcului lasa o umbra pe lac care urca incet spre Vf. Peleaga si se realiza astfel un spectacol feeric de culoare in permanenta schimbare predominant rosietica.
La 24 iunie, cand este Dragaica, hora se relua dar tinea numai pana la pranz. Esenta manifestarii era infratirea omului cu Natura si Cosmosul, intr-o perioada deosebita a anului, o incarcare cu energie de mare valoare calitativa, care de altfel dadea si posibilitatea participantilor de a hori atata vreme. Sub aceste aspecte cosmice aveau loc si gasirea perechilor in vederea logodnei care se puteau face chiar atunci pe munte sau toamna, jos la campie. Se poate pune intrebarea de ce atata lume se urca la asa o inaltime pentru a hori in jurul unui lac si nu o faceau la unul, daca nu de ses, macar la o cota mai mica?
Urmarind pe o harta, aceasta, deja celebra acum, Vale Rea constatam ca axul albiei prelungit imaginar ar trece exact pe sub vf. Peleaga de la baza nordica a caruia se nasc si lacurile deja
aratate. Varful de granit Peleaga 2509 m, situat pe o culme principala a masivului Retezat, este decanul de altitudine a acestuia. Izolat ca pozitie de celelalte varfuri, din care cel mai aproipiat este Vf. Papusa 2508 m, varful Peleaga ofera o panorama iesita din comun, cea mai frumoasa probabil din toti muntii nostri, si care ocupa o pozitie dominanta pe mari intinderi, care cuprinde spre vest muntii tarcu si Godeanu, un nod magistral in scheletul Carpatilor Romanesti, un centru esential intr-o geografie sacra regionala. Vf. Peleaga este inconjurat de lacuri. La Vest de el, la 1,5 km in linie dreapta, se afla lacul Bucura, care este, fara indoiala cel mai impunator lac alpin din muntii nostri si in acelasi timp cel mai cunoscut de turistii montani inca din cele mai vechi timpuri (Paul Decei).
Interesant este faptul ca lacul se afla la altitudinea de 2040 m. la care se afla si lacul Balea, cel mai mare la randul lui din muntii Fagaras, dar a carui suprafata este de 4,65 ha, fata de 8,90 ha cat are Bucura. S-a aratat deja exceptinal importanta concreta dar si subtila a nedeii, care se derula acolo in jurul lacului si contactul eteric care se realizeaza prin intermediul umbrei intre acest lac si Vf. Peleaga la apusul soarelui. Pe de alta parte trebuie aratat ca scriitoarea si marea iubitoare a muntilor romanesti Bucura Dumbrava de la acest loc de nedeie si-a luat cele doua nume literare, caci civil se numea Fany Seculici. in sfarsit trebuie mentionat faptul, semnalat prima data de Mihai Haret, ca privit de la inaltime sau chiar de la Curmatura Bucurei, conturul lacului deseneaza aproape perfect profilul unui barbat, ciudatenie care ar putea avea semnificatia ei absconsa. La sud-est se afla lacul Peleguta de forma unui rinichi si avand o adancime maxima de 5,0 m. La est se afla lacul Peleaga numit si lacul Ghimpele sau Papusa aflat la cota 2112 m de 1,70 ha suprafata si populat si el
de pastravi. La nord, tot cam la 1,5 Km. se afla lacurile montane din partea superioara a Vaii Rele, dintre care deja s-a aratat ca cel mai mare este Valea Rea I.
Vf. Peleaga are cateva specificitati interesante. El are aspectul unei piramide cladite din bolovani (Em. Iliescu), al carei varf se afla in ceata intr-o intinsa perioada de timp a anului. Aceasta structura a varfului nu-l impiedica de a oferi trasee de alpinism foarte interesante si de mare dificultate. Cel mai
spectaculos dintre acestea este „Muchia Mare a Pelegii” de grad IV B care are 8 lungimi de coarda de mare lungime situatii rar intalnite in tara noastra. De pe vf. Peleaga, in zilele senine, privind catre vf. Retezat (2482 m.) acesta se vede ascutit ( ca si de la Custura Bucurii) desi acest varf este efectiv retezat asa cum de altfel se vede de nord si de la sud de el.
Dar mai sunt si alte aspecte. in noaptea de 27 septembrie 1987 la o altitudine aproximata de 15000 m dinspre sud-est fata de Cheile Butei, a zburat cu mare viteza, dar silentios, o cruce luminoasa care s-a oprit brusc aproximativ deasupra vf. Peleaga. Acolo a coborat pana la 5000 m, unde dupa circa 15 secunde a disparut, tot asa de brusc. La scurt timp din aceeasi directie au aparut doua avioane supersonice care parca cautau crucea luminoasa.
Aceasta semnalare a facut-o ziaristul N. Giorgi in publicatia zilnica „Gor jeanul” ( care apare la Tg. Jiu) din ziua de 25-V- 1997. De ce aceasta cruce deplasandu-se pe o distanta mare venind dinspre Oltenia si-a incheiat cursa tocmai deasupra Vf. Peleaga unde a mai si coborat pe verticala 10.000 m2 . Daca Retezatul era tinta acestui traseu, care putea fi de mii de Km lungime, de ce Crucea nu s-a oprit deasupra Vf. Retezat, care este mult mai cunoscut si care a dat numele acestor munti, ce la inceput se numea Muntii Codrului? in sfarsit un ultim aspect legat de Vf. Peleaga este corelat cu marea eclipsa de soare din 11 VIII 1999 a carei banda de totalitate a inglobat muntii Retezat. Dorind a se specula financiar aceasta situatie privilegiata autoritatiile au facut pregatiri speciale pentru camparea a 300 de turisti exact la Poiana Pelegii. Duhul muntelui nu a fost de acord cu acest aflux de vizitatori ale caror urme de trecere s-ar fi cunoscut multa vreme. in noaptea de 12 iulie 1999 s-a declansat deci o rupere de nori catastrofala care a distrus toate amenajarile si in mod neobisnuit chiar drumul de acces in totalitatea lui pe lungimi mari.
Din cele aratate pana acum rezulta ca dintre Carpatii nostri, cei Meridionali prezinta un interes deosebit din punct de vedere istoric si ezoteric.
La randul lor dintre acestia interesul major a fost focalizat pe muntii Retezat si anume ramura nordica.
in continuare demersul a precizat ca vf. Peleaga si Valea Rea pe care acest varf o domina necesita o atentie speciala si nu de exemplu varfurile Retezat sau Papusa 2508 m sau oricare alta vale din acest masiv. Problematica speciala a lacului Bucura este legata tot de vf. Peleaga, unde si lacul este inconjurat si de alti munti, legatura fiind realizata prin umbra care cuprinde acest varf la apusul soarelui de vara.
Retinand ca marele popor pelasg isi avea centrul geometric de raspandire tocmai aproximativ actualul judet Hunedoara si mai la sud pe valea Cernei incluzand Clisura Dunarii, si stiind ca cei care conduceau destinele oamenilor locuiau zonele inalte ale muntilor, este aproape firesc ca Vf. Peleaga sa poarte numele regelui sacerdot Peleg (sau Pelasg) al pelasgilor. Probail ca in poiana Pelegii era resedinta lui obisnuita, pe varf sau pe Valea Rea retragandu-se doar periodic conform obiceiului consemnat mai tarziu la Zalmoxe.
in momentul istoric in care, in expansiunea lor, pelasgii au ajuns si in Orient Mijlociu respectiv in Mesopotamia, ei au lasat amprenta numelui regelui atat in Vechiul Testament cat si in toponimia locala. Din cartea Genezei s-a vazut ca genealogia dupa Noe apare si Peleg care a trait 239 de ani si care la 31 de ani l-a avut ca fiu pe Reu.
Pe de alta parte dupa cronologia traditionala aprofundata de Nostradamus, Peleg a trait intre anii 101-340 si fiul sau Reu intre 131-370 in ambele cazuri anii mentionati fiind dupa Potop.
Dar personalitatea lui Peleg a fost atat de mare, si nu este de mirare caci atunci s-a impartit pamantul, incat numele lui a ramas si in toponimie. Sapaturiule arheologice terminate in anul 1939 in localitatea Horan (mentionata si in Biblie) au dat peste 25 000 tablite de lut ars din care s-a descifrat printre orasele mentionate si unul numit Peleg, orase situate in nordul Mesopotamiei (Vladimir Teleoaca).
Dar „coincidente” toponimice in cronologia traditionala se mai gasesc. Peleg este un urmas al lui Arpacsad care trimite direct la Arpas, localitate aflata in linie dreapta la 140 km de vf. Peleaga.
Dar inca se mai pot observa si alte „coincidente”. Iafet al treilea fiu al lui Noe, a avut 7 fii dintre care ultimul se numea Tiras, exact ca Nistrul nostru. Ham, care era al doilea fiu al lui Noe, l-a avut ca urmas pe Canaan care ar putea sa provina de la Caineni, care se afla numai la 111 km de vf. Peleaga, si unde de asemenea se intampla unele evenimente ciudate inclusiv, in ultima vreme, a unei frecvente mai ridicate de accidente auto.
Investigatia poate cuprinde si nume de localitati ca Gherar (Geneza 10,19) care poate fi foarte bine Ghelar, care cu 40 Km este inca si mai aproape de vf. Peleaga. Celebra Gomora poate fi la fel de bine Govora aflata la 105 km. distanta, si periclitata si zona ei dealungul mai multor ani, cu disparitia prin gaze toxice care se fabricau in apropiere. Alta localitate Lesa poate fi foarte bine Lisa la 175 km dealungul muntilor.
Se poate observa ca toate aceste nume de localitati si de oameni se regasesc numai in Carpatii Meridionali si la o distanta maxima in linie dreapta de maxim 175 km de vf. Peleaga.
Vladimir Teleoaca atrage atentia asupra numelui Avram (urmas al lui Reu, pe filiatia Serug, Nohar si Terah) si antroponimele si toponimele asemanatoare aflate pe teritoriul nostru in numar foarte mare. Pe de alta parte nu este greu de remarcat ca filiatia Peleg- Reu se gaseste in orografia Retezatului de nord unde s-a vazut ca Valea Rea se naste din muntele cu vf. Peleaga. Se aduce aminte ca si la inceputul sec. XX rau se scria reu.
Avand in vedere ca s-a demonstrat expansiunea pelasga si in zona Orientului Apropiat si Mi jlociu, adica Palestina si Mesopotamia, este evident ca „coincidenta” de nume nu s-a datorat venirii unor popoare din aceste zone ale Orientului, in Carpatii Meridionali, mai precis in Retezat.
Prioritatea istorica a acestei zone: vf. Peleaga, Valea Rea, o incarca cu un potential energetic ocult care se manifesta diferit si pe care inca nu-l intelegem. Acest potential manifesta inteligenta. El apara locurile sacre de intrusi nepoftiti cantitativ si calitativ. Din prima speta se poate cita salvarea poenii Pelegii de prea multi interesati de eclipsa din 1999, din a doua categorie fac parte disparitii definitive sau partiale ale unor turisti a caror vibratie nu corespunde locului sau din alte motive karmice. La aceasta activitate de autoprotejare participa efectiv o serie de sculpturi megalitice de mari dimensiuni din care vreo trei se afla in zona Peleaga, cea mai frumoasa fiind Sfinxul Pelegutii.
Aceste sculpturi nu au fost realizate de stramosi numai de frumusetea lor ci se comporta ca niste cristale care primesc, triaza, amplifica si retransmit campuri de vibratii, dupa un program prestabilit.
Acelasi potential se manifesta si premonitoriu. Sarabanda de lumini din Valea Rea atentiona asupra unui accident (de avion) care urma sa se intample curand. Totul este sa intelegem aceste semne si implicit fortele inteligente care le genereaza.
Potentialul energetic remanent dupa atatea zeci de mii de ani provine de la contactul unei civilizatii energetice, venita din spatiu cu Terra, contact care a avut loc tocmai aici in Retezat. Urmare acestui contact s-a nascut o rasa viguroasa (vezi guganii) care a expandat pe un areal imens si a creat civilizatia actuala mai ales dupa ce populatiile nou nascute au ajuns in Orientul Apropiat si cei Mijlociu.
Romanii sunt urmasii directi ai acestor populatii primordiale si spatiul in care a avut loc contactul cu o civilizatie mai avansata si binevoitoare trebuie respectat si venerat, caci ar mai putea revenii in actualitate prin alte evenimente majore nebanuite.
|
